MÂINE

E seară afară și frig pe coline,

Stau singur în pături și strig după tine.

Departe acolo-n neant prăbușit

În liniște oarbă un suflet smintit

Te cheamă aievea alături în vis

Dansează cu mine în frumosul abis.

E viața o roată cu ploi și destine,

Tăvălug nemilos ce n-are s-aline

A iubirii fantasme ale dorului chin,

În carne se-afundă mai tare venin.

Dar luptă prietene, fericirii nu-i pasă,

Lumina se-aprinde pe nepusă masă

Te surprinde în taină o flacără vie

Într-o clipă ești înger și zbori veșnicie...

Ai spune că numai pe ea o aștepți dintr-o mie

 Secundă târzie al vieții destin

Ai gustat într-o clipă o cupă de vin.

Acritu-s-ar însă de n-ai să-l termini

Pe nerăsuflate soarbe-l senin.

Te bucură iară și fi din nou tu

Așteaptă-l pe MÂINE, acceptă-l pe NU.

Învață răbdarea amintește-ți durerea

Nicicând nu va fi mai dulce plăcerea.